Cum ar arăta economia României dacă s-ar reunifica cu Republica Moldova

publicat la:2013-07-19

Eventuala unire a României cu Re­publica Moldova ar aduce Româ­niei un plus de 3,7 mil. locuitori, o creştere a PIB de 5,5 mld. euro (4,2% din PIB-ul României) şi un plus de suprafaţă de aproape 34.000 km pătraţi. În acelaşi timp, PIB-ul per/capita al „noii“ Românii ar scădea la 5.700 de euro, având în vedere că PIB-ul per capita în România a fost în 2012 de aproximativ 6.700 de euro, în vreme ce al Republicii Moldova de doar 1.500 de euro.

În aceeaşi vreme, pe datele din 2012, exporturile României ar fi fost mai mari cu 2,5 mld. euro, la 48 mld. euro, în timp ce datoria publică ar fi crescut cu doar 1,7 mld. euro, faţă de datoria de 52 mld. euro pe care o avea România la sfârşitul anului trecut. Astfel, România este acum faţă de Republica Moldova în situaţia din 1990 a Germaniei de Vest faţă de Germania de Est. Diferenţa de dezvoltare economică a necesitat investiţii de 1.000 de miliarde de mărci germane pentru a acoperi nevoile de infrastructură din Est. În plus, România are nevoie de un nou obiectiv strategic după ce a intrat în Uniunea Euro­pea­nă şi NATO.

Preşedintele Traian Băsescu a fost ieri într-o vizită la Chişinău, pentru a cincea oară în mandatul său, unde a ajuns atât de popular încât i s-a oferit cetăţenia moldovenească.

Tot ca un exerciţiu de imaginaţie, cu această cetăţenie şi popularitatea de care dispune peste Prut, preşedintele Traian Bă­ses­cu ar putea deveni chiar preşedintele Republicii Moldova dupa 2015, după ce îi expiră al doilea mandat în România (Constitutia Moldovei prevede ca presedintele trebuie sa aibă, la preluarea funcţiei cetăţenie de cel puţin 10 ani).

Graniţele României s-ar extinde cu 490 de kilometri (diferenţa dintre gra­niţele Republicii Moldova cu Ro­mânia şi cea cu Ucraina), iar suprafaţa agricolă i-ar creşte cu 1,7 milioane de hectare, adică un plus de 13% faţă de suprafaţa agricolă totală a Ro­mâniei de 13 mil. ha.

Lungimea căilor ferate ar creşte cu 10% (1.190 km are Republica Moldova şi 11.300 km Româ­nia), iar cea a drumurilor cu aproape 11% (la cei 81.000 km de drumuri publice s-ar adăuga cei 8.800 km de drumuri publice din Republica Moldova). Însă vorbim despre drumuri şi căi ferate la fel de slab dezvoltate ca în România.

PIB-ul Republicii Moldova a fost anul trecut de 7,25 mld. dolari (5,5 mld. euro), ceea ce reprezintă doar 4% din PIB-ul României.

PIB-ul ţării vecine reprezintă doar o treime din PIB-ul uneia dintre cele mai sărace regiuni ale României, cu care se învecinează, Regiunea Nord-Est, cu un PIB în 2012 de 15 mld. euro.

Republica Moldova are un PIB aproape la jumătate faţă de cel al judeţelor româneşti cu care se învecinează - Botoşani, Iaşi, Vaslui şi Galaţi - care au avut în 2012 un PIB cumulat de 9,2 mld. euro (42 mld. lei), deşi populaţia lor reprezintă doar două treimi (2,1 mil. locuitori) din cea a Republicii Moldova.

În România sunt judeţe care au, singure, un PIB mai mare decât Republica Moldova, precum Timiş, Prahova, Constanţa sau Cluj, dar asta nu înseamnă că Republica Moldova este o zonă de neglijat, pentru că nu poţi neglija aproape 4 milioane de consumatori şi o ţară care a făcut progrese importante în ultimii ani. Acest lucru a fost înţeles de companiile străine care întâi au venit în România şi apoi au trecut Prutul în Republica Moldova.

De asemenea, volumul schimburilor comerciale între cele două ţări sunt în medie la 1 mld. euro pe an.

„Exporturile AdePlast către Republica Moldova s-au dublat în 2013 şi ne aşteptăm ca tendinţa să se menţină până la sfârşitul anului. Republica Moldova face parte, istoric vorbind, din România Mare, acesta fiind şi unul dintre motivele pentru care am vrut să facem exporturi în această ţară. Moldovenii preferă produsele româneşti pe care le consideră calitative şi foarte bune“, spune Marcel Băr­buţ, omul de afaceri care controleaza pro­ducătorul de materiale de construcţii AdePlast, cu afaceri de 41,5 mil. euro anul trecut. Bărbuţ nu a precizat valoarea exportu­rilor realizate până acum în Republica Moldova.

Peşedintele Traian Băsescu a făcut ieri o vizită la Chişinău – a cincea în calitate de preşedinte – şi, ca în toate momentele de acest fel, ipoteza strângerii relaţiilor şi evocarea legăturilor istorice au fost aduse în prim-plan. Cu doar câteva zile înainte, premierul Republicii Moldova Iurie Leancă venise la Bucu­reşti unde s-a întâlnit cu omo­logul său Victor Ponta.

În 2010, România a pro­mis Republicii Mol­dova un ajutor pentru dezvoltare, pe mai mulţi ani, de 100 mil. euro, dar nu toţi banii au ajuns la Chişinău. De asemenea, nu România este cel mai mare investitor în Re­pu­blica Moldova, deşi ţara se află la doi paşi, iar afini­tă­ţile culturale şi lingvistice sunt foarte mari.

Într-un studiu ela­bo­rat de Ministerul Econo­miei şi Comerţului din Republica Moldova şi citat de Centrul Român de Politici Europene, la sfârşitul anului 2007 investitorii din România deţineau o cota de 3,7% din totalul investiţiilor străine directe în Republica Moldova, dar, la finele anului 2010, aceasta cota a ajuns la 7,6%. Ceea ce se traduce prin investiţii străine directe peste 225 mil. dolari, care situează România pe locul cinci în topul investitorilor în Republica Moldova, într-un clasament condus de Olanda, Cipru, Italia şi Germania.

În acelaşi timp, schimburile comerciale în­seamnă în jur de 1 mld. euro, anual – România a exportat anul trecut în Republica Moldova produse de 610 mil. euro şi a importat de 353 mil. euro.

Investitorii români din Republica Moldova sunt, în cea mai mare parte, companiile străine intrate în România care acum se extind - în special băncile - BCR, Raiffeisen Leasing, BT Leasing, dar şi Rompetrol şi Petrom, Metro, UTI, Romstal Trade European Drinks sau Arabesque.

Sursa: http://www.zf.ro/

Eventuala unire a României cu Re­publica Moldova dar sub care nume? numele românia nu ne identifică istoricamente,dar numele Dacia da.



Comentarii: 1
Administrator a spus:
data:27.08.2015 ora:22:41:59

STATISTICĂ EUROPEANĂ LA ADRESA ROMÂNIEI.

(Rezultatul ultimilor 25 de ani.)

1. Cea mai bisericoasă tară din Uniunea Europeană (locul unu la numarul de biserici pe cap de locuitor) .
2. Cea mai înapoiată ţară europeană (45% dintre români n-au WC in casă, fată de 2%in Europa).
3. Românii au doar jumătate din puterea de cumpărare a europeanului mediu.
4. România este tara cu cea mai dură lege anti-arme din lume, singura care işi tine poporul complet dezarmat (motivând prin siguranta populatiei),.
5.România este printre putinele tări care interzic complet prostitutia (pe motive de moralitate), dar este cel mai mare exportator de prostituate din Uniunea Europeană (peste Rusia, Moldova si Ucraina), conform EU Observer.
6. România este tara cu cel mai mic somaj oficial din ultimii 25 de ani, in medie, dar este singura tară unde 50% din familii declarăcă nu au niciun membru angajat; iar 25% din familii au doar un membru angajat.
7. România este printre tările cu cei mai multi absolventi de universitate din lume, dar este tara fără nici o universitate in top 500 (sub tarile africane) si ale carei diplome nu sunt luate in seama la angajare, nicăieri in Europa.
8. România este tara unde scoala este obligatorie pană la sfârşitul liceului (?, în sensul că liceul e gratuit), dar este pe locul 1 in Europa la şcolari analfabeti (30%), iar 42% dintre români cred ca Soarele se invarteşte in jurul Pământului.
9. România este tara cu cel mai mare procent de insatisfactie la adresa clasei politice; românii se plâng in mod constant de coruptia si incompetenta politicienilor lor . Dar este singura tară unde nu a avut loc nici un miting anti-coruptie in ultimii 25 de ani şi unde participarea publicului la actiuni anti-coruptieeste minima.
10.România este tara cu cea mai mică absorbtie a banilor europeni, dar este tara cu cel mai mare procent de bani europeni furati (dinputinul folosit) motiv pentru care Uniunea Europeana a tăiat fondurile pentru infrastructură .

 

Crează cont nou

Am uitat parola

Retrimite e-mail-ul de activare