Imnul Israelului e un plagiat din folclorul moldovenenesc

publicat la:2015-01-07

"Hatikva" ("Speranța") este Imnul Național al Statului Israel.
"Hatikva" a fost scrisă în prima sa versiune în 1877 de către poetul evreu pribeag, originar din Galiția, Naftali Hertz Imber (1856-1909), în timpul șederii acestuia la Iași ca oaspete al unui cărturar localnic

N.H. Imber a continuat să-și cizeleze poezia și în Palestina otomană, după ce a emigrat acolo în 1882. Mai multe așezări agricole ale evreilor din Palestina ca Petah Tikva, Rișon LeȚion și Rehovot, s-au mândrit că poezia a fost creată în perimetrul lor.

Poezia caracterizată de un conținut patriotic romantic, avea nouă strofe și un refren, și se numea "Tikvatenu" ("Speranța Noastră"). Deasemenea ea avea un detaliu comun în structură cu o poezie a poetului german Nikolaus Becker (1809-1845), Cântecele Rinului, în care fiecare strofă începea cu cuvintele Atât timp cât... și care fusese tradusă în ebraică în 1845. Refrenul Încă nu s-a pierdut speranța... rezona din retorica imnului național polonez, pe care Imber, ca băștinaș al Galiției îl cunoștea: Polonia încă nu e pierdută.... [1]

N.H.Imber a publicat poezia în 1886, la Ierusalim, după ce ajunsese în Palestina, într-un volum de poezii intitulat: "Barkayi" (="Luceafărul de Dimineață"). [Atunci poezia se numea încă "Tikvatenu" (="Speranța Noastră")

În anul 1888 Shmuel Cohen (=Samuil Kogan, 1870 - 1940), tânăr țăran evreu, originar din Ungheni, Basarabia, și stabilit în Palestina, în noua așezare evreiască Rișon LeȚion, unde învățase să cultive vița de vie, a potrivit textul poeziei lui Imber pe o melodie populară pe care o cunoștea sau din copilărie, sau de la "Hachshara" pe care a făcut-o ca pregătire pentru emigrarea sa în Palestina. Melodia aleasă era de proveniență moldovenească și circula în mai multe regiuni din Dacia(romania,RM), pe texte diferite: cântecul Carul cu boi,

Înaintea lui Shmuel Cohen ca și cum după el au mai fost diverse încercări de a compune melodii pe versurile lui Imber, una dintre ele fiind cea a lui Eliahu Ighel, tot la Rishon LeZion, iar alta aceea a compozitorului de muzică liturgică, Cantorul David Novakovski din Odessa. Până la urmă, versiunea pe melodie moldovenească este acea care a rămas, fiind cea mai reușită.

Melodia apare, potrivit muzicologului Peter Gradenwitz, și în culegerea de cântece liturgice evreiești publicată de Hazanul (Cantorul) Nissan Beltzer din Chișinău, ceea ce nu exclude de loc originea ei moldovenească. După Gradenwitz, Shmuel Cohen ar fi cunoscut-o probabil din această culegere.[2]

Partitura "Hatikva" cu notele cunoscute până astăzi a fost publicata prima dată de editura C.G.Röder din Leipzig într-un volum intitulat Vier Lieder (Patru Cântece) „puse pe melodii siriene” (sic)(Palestina și Siria, în acea perioadă, erau adesea, în special în ochii administrației Otomane, considerate o singură unitate geografică). [Aranjamentul muzical al cântecului "Hatikva", numit în germană Sehnsucht ("(Cântec de) dor") și care figura la pagina 10, îi aparținea lui S. T. Friedland].

Cântecul, scris într-o gamă minoră aduce, mai ales în prima sa parte, cu melodii din patrimoniul muzical al mai multor popoare, ca, de pildă, cu dansul La Mantovana, cunoscut din timpul Renașterii Italiene, cu cântecul suedez „Ack, Värmeland”, cu cântecul ucrainean Katerina Kucereava, cu imnul spaniol Virgen de la Cueva, cu cântarea religioasă franceza Oh, Prends Mon Ame, cu cântece din Țara Bascilor și deasemenea din Olanda, cu o melodie folosită de evreii sefarzi în rugăciunea Halel, cu melodia poloneză Pod Krakowem etc. O melodie similară, a inspirat probabil și tema principală a poemului simfonic Vltava (în germană Die Moldau) al compozitorului ceh Bedřich Smetana.

La al 18-lea Congres Sionist de la Praga din anul 1933, "Hatikva" a fost adoptată ca "Imn Oficial al Mișcării Sioniste", iar după 1948, a devenit "Imnul Statului Israel", neoficial deocamdată: În lipsa unei constituții, legea privind simbolurile naționale israeliene inclusiv imnul național a fost adoptată de Knesset abia la 10 noiembrie 2004



Comentarii: 1
Administrator a spus:
data:21.08.2016 ora:19:58:39

https://www.facebook.com/alexanderl.hirsch/videos/1655919347997837/
Tot pe drum pe drum pe drum,
Da la mândra nici de cum….

 

Crează cont nou

Am uitat parola

Retrimite e-mail-ul de activare