Crearea partidului

publicat la:2010-04-23

Partid din latină PARTIS
Un grup de persoane care î-și pune țelul să ajungă la guvernarea țării pentru a realiza un anumit program.
Partidul are structură organizată cu program de acțiuni.





















CONSERVATISM

LIBERALISM

DEMOCRATISM



Comentarii: 11
Administrator a spus:
data:29.01.2011 ora:23:39:32

http://filosofiepolitica.wordpress.com/despre/

 
Administrator a spus:
data:02.01.2012 ora:07:06:13

Partidul politic este constituit pe baza liberului consimtamant al oamenilor care adera la el, acest lucru fiind garantat de Constitutia Romaniei din 1991, unde se arata in Articolul 37 (1) ca: ” Cetateniise pot asocia liber in partide politice”. Nimeni nu poate obliga o persoana sa adere la un partid s-au altul, decat daca aceasta doreste. Prin asociere cetatenii devin membrii de partid (mentionarea estenecesara pentru a face distinctia intre aderenti si simpatizanti).Partidul politic actioneaza programatic, constient si organizat. Spre deosebire de momentul aparitieipartidului, cand acesta era constituit pentru a servi anumitor interese personale si avea un caracterefemer, acum el este constituit ca o organizatie durabila, a carei speranta de viata politica sa fiesuperioara celei a conducatorilor sai. Pentru aceasta partidul politic trebuie sa fie constituit asemeniunei organizatii: cu sediu central, cu o organizare ierarhica a membrilor (dupa anumite competente,dupa functii in partid), trebuie sa fie inregistrat la Tribunalul Municipiului Bucuresti, sa aiba statut siprogram politic proprii, sa aiba patrimoniu, sa urmareasca doar obiective politice, fiecare membru saaiba drepturi si indatoriri, sa fie prevazute sanctiunile disciplinare etc. (1)Caracterul “constient” este dat de faptul ca cei care adera la un partid sau altul o fac prin liberulconsimtamant. Aspectul “organizat” dupa cum am amintit se refera la forma organizatorica si ladisciplina. Iar faptul ca actioneaza programatic ii da tocmai aspectul de continuitate, partidul fiindconstituit sa dureze (atata timp cat vor exista opinii ale maselor care sa se regaseasca in programullui, in caz contrar existenta lui nu se mai justifica).

 
Administrator a spus:
data:02.01.2012 ora:09:28:32


Sisteme de partide politice
Cea mai raspandita clasificare a sistemelor de partide este urmatoarea:- partidul unic: unipartidismul- bipartidismul: dualismul- multipartidismulUnipartidismul se refera la existenta unui singur partid pe scena politica a unei tari. Situatii deacest gen s-au intalnit in urmatoarele cazuri:1. La inceputul dezvoltarii capitalismului, datorita faptului ca exprima coalizarea impotrivaabsolutismului feudal. Partidul avea un pronuntat caracter national.2. In tarile in curs de dezvoltare, in faza de eliberare de sub dominatia coloniala, perioadele incare se incerca pastrarea independentei, cand s-a dorit lichidarea decalajelor, a subdezvoltarii. Afost o situatie de moment, altfel avem de-a face cu un regim dictatorial.3. Dictatura - atunci cand interesul unicului partid este de a ramane cu orice pret la putere, chiardaca vointa poporului este cu totul alta. In perioada interbelica distingem: in Italia (partidulfascist) si in Germania (partidul nazist).4. Regimul Comunist. Daca ne referim la instaurarea acestuia in Romania, trebuie se amintimmai intai: Dictatura Regala (1938-1940) - cand toate activitatile partidelor politice inceteaza,singurul partid fiind Frontul Renasterii Nationale, Dictatura Antonesciana (1940-1944) cand afunctionat o perioada Partidul Legionarilor (septembrie 1940 - ianuarie 1941), iar apoi un partidprohitlerist si in final Dictatura Comunista (1947) pana in 1989.Bipartidismul se inscrie in cadrul democratiei pluraliste si liberale. Apare in fazele dezvoltariidemocratice a societatii. Isi are geneza in inlaturarea absolutismului feudal. Intr-o prima faza aexistat urmatoarea impartire a celor doua partide:- partidul progresist (forma noua)- partidul conservator (forma veche, conservatoare)Daca luam exemplul Angliei, in sec. XVIII s-au format doua partide:- whig-ii (conservatorii, si-au luat numele de la de la cuvantul derivat din scotiana ce inseamnaconducator de cai sau de vite.)- tory-ii (liberalii, care-si trag numele de la o injurie de origine irlandeza - hot la drumul mare,gangster.)Pe scena politicii actuale a Angliei regasim si astazi cele doua grupari, cu exceptia ca partidullaburist a luat locul partidului liberal (1920).Si in SUA exista tot doua partide politice care domina scena politica, si anume:- partidul republican- partidul democrat

 
Administrator a spus:
data:02.01.2012 ora:07:25:40

Din cele mai vechi timpuri partidele au urmarit castigarea puterii politice pentru a putea astfel conduce, influenta, pentru a-siputea impune propriul program, propria viziune despre conducerea societatii (materializata in legivotate in Parlament, in cazul in care partidul reprezenta majoritatea parlamantara). Doar simpladobandire a puterii nu este suficienta fara o anumita continuitate (este nevoie de timp pentru a-tiputea impune propriile convingeri). Totusi acest lucru nu trebuie sa devina permanent pentru a nucadea in extrema partidului unic, nemaifiind asigurata alternanta la guvernare, periclitandu-se insusiconceptul de democratie reprezentativa

 
Administrator a spus:
data:02.01.2012 ora:09:30:59


In acest caz ambele vor influenta putin, vor fi pur si simplu o masina electorala, un furnizor politic pentru institutiile statului. Este cazul SUA (unde exista sistemul prezidential - presedintelui i se confera o putere mare), aici Guvernul are rol administrativ, nu de conducere.2. Ambele partide au clientela diferita si omogena.In acest caz vorbim despre alternanta la putere, despre regula majoritate - minoritate. Este variantaoptima, partidul majoritar va avea puterea de decizie, va conduce, dar in limitele respectarii minoritatii(altfel aceasta instituie motiuni de cenzura, care in momentul in care partidul majoritar nu mai estesprijinit nici de membrii sai, poate fi votata, caz in care Guvernul “cade”).Oricum regula majoritate - minoritate confera stabilitate Guvernului (exceptand exemplul de maisus). Exemplu de astfel de partide gasim in Anglia (conservator si laburist).3. Unul dintre partide practica o ideologie radicala, iar celalalt este un partid de cadre.In aceste conditii, oricare partid ar veni la putere va avea loc o deformare a parlamentarismului, ademocratiei, deoarece fiecare va incerca sa falsifice mecanismele parlamentare. Cel radical va incerca saelimine aspectele care-i contravin, iar cel de cadre va limita oponentii sai, deci va limita democratia.
Functiile partidelor politice
Exista patru functii ale partidelor politice, primele trei referindu-se la rolul social al acestora iaruna la rolul de conducere al partidului.
1. Functia electorala
Prin ea partidele selecteaza si propun candidati pentru alegeri, recruteaza aderenti, formeazaopinia alegatorilor, inregimenteaza deputatii.Se realizeaza prin initierea de catre partidul politic a anumitor dezbateri politice in care alegatoriisunt pusi in legatura cu ideile si programele, facandu-si astfel propriile opinii.Partidele furnizeaza oameni politici, elite necesare constituirii clasei politice de care are nevoie odemocratie. Concurenta dintre ele determina functionarea mecanismelor democratice.Prin inregimentarea deputatilor se intelege disciplina de vot (daca exista sau nu - partide suplesau rigide).
2. Functia de formare a constiintei civice
Partidul sensibilizeaza populatia la problemene societatii. Creste astfel raspunderea civila.Astfel si cetateanul obisnuit va putea ajuta (prin simplul fapt ca intelege despre ce este vorba) laprogresul societatii.3. Functia de asigurare a raportului activitatii intre guvernanti si guvernati.Partidul aflat la guvernare va fi in permanent dialog cu populatia, cu doleantele acesteia (pentrua asigura conditia de democratie reprezentativa) 
4. Functia de conducereSe refera la faptul ca partidul majoritar va impune programul propriu (va conduce), dar in limitelegale. Legile pe care le va elabora vor fi conforme cu actuala Constitutie

 
Administrator a spus:
data:02.01.2012 ora:09:34:24

Practici politice care incurajeaza coruptia, incompetenta saudezorganizarea
In Romania la ora actuala o mare parte a reprezentantilor puterii politice profita de pozitia lor siincurajeaza practici “mai putin ortodoxe”. In orice democratie (chiar a tarilor cu practicaindelungata in acest domeniu) se vor gasi persoane influente care sa-si creeze anumite avantaje.Problema este ca ele sa fie in numar restrans si nu de ordin major (ceea ce nu este cazul inRomania).Exemple de astfel de practici pot fi: 1. CLIENTELISMUL POLITICSe explica prin aceea ca, persoanele care au contribuit (intr-un fel sau altul) la alegeri, vor fipromovate in anumite functii dupa aceast criteriu si nu dupa competenta lor in domeniu.Variantele mai grave ale acestui procedeu le putem observa atunci cand se creeaza unele functiipublice (pentru a recompensa persoanele respective si nu pentru ca ar fi necesar), sau sedesfiinteaza altele (pentru a scapa de functionarii incomozi).Prin legea functionarului public, votata de curand, se incearca permanentizarea in post aacestuia, evitarea schimbarii lui odata cu venirea unui nou guvern. Totusi si aceasta masurapoate fi privita cu o oarecare suspiciune, deoarece actuala conducere are deja functionari publiciin posturile cheie, prin votarea legii nefacand altceva decat sa evite schimbarea acestora laviitoarele alegeri (in cazul in care le va pierde).2. POITICIANISMPoliticianismul este un comportament bazat pe practici imorale, pe inselatorii.Astfel anumiti lideri polititci profita de pozitia lor pentru a-si realiza intersele personale.3. DEMAGOGIAReprezinta o flatare a sentimentelor, a starii de spirit a oamenilor. Se materializeaza in promisiunifalse cu scopul de a obtine avantaje politice (practicata de majoritatea partidelor romanesti, inpreajma alegerilor in special, pentru a avea castig electoral).4. DIVERSIUNEA POLITICAReprezinta distragerea atentiei oamenilor de la anumite probleme majore spre altele mai putinspinoase si care nu tin de domeniul economic.Aceasta practica a fost folosita de multe ori de catre puterea politica din Romania. Un exempluelocvent este invrajbirea intre grupurile etnice si populatia majoritara (luptele care au avut loc la Targu Mures).5. OPORTUNISMULOportunismul este un comportament schimbator, oscilant in functie de anumite circumstante(schimbari de regim de exemplu).Multi politicieni romani obisnuiesc sa treaca de la un partid la altul, functie de cine este laguvernare sau cine detine procentele cele mai multe.6. MANIPULAREA POLITICAEste cea mai grava forma si reprezinta inducerea in eroare, dirijarea comportamentuluioamenilor. Aceasta deoarece manipularea politica lasa impresia ca actionezi (ca individ, persoanapublica) conform propriei vointe.Se realizeaza prin intermediul articolelor din ziare, prin intermediul emisiunilor televizate sauchiar prin discursul liderilor. Aceasta practica este des practicata in occident si in SUA, tinand maiales de impunerea alegatorului a unui anumit comportament electoral.Prin astfel de practici unele partide dezorienteaza si inseala masele, le influenteaza si le folosescpentru scopul lor.Unul dintre scopurile partidelor este evident castigarea electoratului, dar acest lucru nu trebuiefacut decat in conditiile respectarii legii. Orice partid isi produce electoratul. “Partidele care nu au
puterea aceasta, nu au nici o putere si deci nu vor avea nici o putere politica”. (1)Alegerea prin vot universal creeaza impresia naiva a alegatorilor ca odata ce participa ladesemnarea deputatilor, acestia le vor reprezenta vointa in Parlament. De fapt singurul lor mijlocde control este sanctiunea nonalegerii la viitorul scrutin electoral. Tocmai din aceasta cauzaParlamentul (puterea legislativa), Guvernul (puterea executiva) si puterea jurisdictionara auputeri egale, se controleaza reciproc, coopereaza in vederea prevenirii nerespectarii legii(conform principiului separatiei puterilor in stat).W. Churchil spunea ca, “democratia reprezentativa este cel mai prostregim, exceptandu-le pe toate celelalte “.(1) ” Gradina deliciilor Democratiei “, Philippe Braud

 
Administrator a spus:
data:25.04.2012 ora:19:03:05

‪Vot uninominal‬

Votul uninominal este un tip de scrutin menționat în legislația sistemelor electorale, practicat în SUA și Marea Britanie. Acest tip de scrutin reprezintă modul de alegere direct al unor candidați individuali, opus sistemului de alegere pe liste întocmite de către partidele din viața politică a unui stat. Votul uninominal este un sistem de vot majoritar, se bazează pe o procedură majoritară (votul pe liste fiind un sistem proporțional) și este întâlnit și sub formula „Câștigătorul ia totul”. Principalele caracteristici ale acestui tip de vot constituie faptul că permite apariția unor guverne stabile ca urmare a majorități stabilite prin vot, dar și faptul că are drept consecință nereprezentarea segmentului de electorat care a votat candidatul (sau lista) învins.
▪ Vot uninominal majoritar relativ - 1 tur de scrutin
▪ Vot uninominal majoritar absolut - 2 tururi de scrutin dacă în primul tur de scrutin nu sunt obținute 51% din voturi de către un candidat
Scrutinul uninominal înseamnă că într-o circumscripție electorală se alege un singur mandat, iar alegătorul poate acorda un singur vot. Acest mod de votare poate fi realizat într-un singur tur (denumirea științifică este: sistem electoral majoritar cu scrutin uninominal într-un singur tur, situație în care candidatul care obține cele mai multe voturi, indiferent de numărul acestora, este declarat câștigător) sau în două tururi (caz în care este necesară obținerea majorității absolute a voturilor exprimate; dacă o asemenea majoritate nu este întrunită, se organizează un al doilea tur în care majoritatea simplă este suficientă). O alternativă a votului majoritar uninominal cu un tur este votul uninominal alternativ. În circumscripții electorale cu numai un loc, votanții trebuie să pună pe buletinul de vot toți candidații în ordinea descrescătoare a preferinței. Cel care întrunește majoritatea absolută ca primă preferință este ales câștigător. Dacă niciunul nu obține o astfel de majoritate, ultimul de pe listă este eliminat, iar voturile sale se împart celorlalți candidați urmând preferința a doua. Procedura se repetă până când unul dintre candidați reușește să obțină majoritatea absolută în calitate de primă preferință.
Pe scurt, este mecanism de votare directă a unor candidați individuali și nu desemnarea în totalitate a unei liste fixe întocmită, pe baza unor criterii netransparente, de către un partid. Oferă o personalizare mai mare a votului, astfel încât alegătorii pot să opteze între candidaturi nominale și nu între liste, la întocmirea cărora nu au avut niciun cuvânt de spus și în care apar multe persoane necunoscute și fără valoare, din punctul lor de vedere.

Dezavantaje
Sistemul de vot uninominal nu garantează că votul popular este bine reprezentat în rezultat. Un exemplu recent îl constituie alegerile generale din Anglia, unde Laburiștii au câștigat majoritatea în Parlament cu 35.3% din voturi.
Există însă și exemple mai ciudate, cum este cazul alegerilor parlamentare din 1926 din Canada, în provincia Manitoba. Această provincie avea 17 parlamentari, iar rezultatul a fost după cum urmează: Partidul Conservator, cu 42,2% din voturi nu a avut niciun parlamentar ales; în schimb, Partidul Liberal-Progresist, cu 19,5% din voturi a avut 7 parlamentari, Partidul Liberal, cu 18,4% din voturi, 4 parlamentari; Partidul Progresist, cu 11,2% din voturi, 4 parlamentari, iar Partidul Muncitoresc, cu 8,7% din voturi a avut 2 parlamentari. Explicația acestui rezultat este că, cu 3 excepții, Partidul Liberal-Progresist, Liberal, Progresist și cel Muncitoresc au avut candidați unici.
În cazul României, există încă un pericol: s-ar putea ca politicieni compromiși, pentru care niciun partid nu și-ar asuma răspunderea să ajungă parlamentari prin pomeni electorale. Un “precedent” îl constituie cazul lui Vanghelie, care a fost exclus din PSD pentru un dosar la PNA, dar a câștigat Primăria Sectorului 5 al Bucureștiului ca independent și a fost reprimit în PSD.

 
Administrator a spus:
data:23.09.2013 ora:10:52:18

Întrebare: Cum sunt distribuite mandatele deputaţilor în Parlament?
Răspuns:
În Parlamentul Republicii Moldova atribuirea mandatelor se face prin utilizarea metodei coeficientului electoral. Mandatele de deputat în Parlamentul Republicii Moldova se distribuie numai concurenţilor electorali care au obţinut minimul necesar de voturi pentru trecerea pragului de reprezentare. În temeiul art. 87 al Codului electoral, pentru determinarea acestuia este exclus numărul candidaţilor independenţi care au acumulat cel puţin 2 la sută din voturile din numărul total al mandatelor de deputat şi scăzut din numărul total de voturi exprimate numărul de voturi ce le revin candidaţilor independenţi care au acumulat cel puţin 2 la sută din voturile valabil exprimate. Numărul de voturi obţinut se împarte la numărul de mandate de deputat rămase după scăderea mandatelor obţinute de candidaţii independenţi, obţinîndu-se astfel coeficientul electoral al alegerilor parlamentare respective. Numărul de voturi valabil exprimate obţinut de fiecare partid de altă organizaţie social-politică sau de fiecare bloc electoral care a trecut pragul de reprezentare se împarte la coeficientul electoral, obţinînd astfel numărul de mandate de deputat ce revin fiecărui concurent electoral.
Numărul mandatelor de deputat rămase nedistribuite se repartizează succesiv, cîte unul fiecărui partid, altei organizaţii social-politice, fiecărui bloc electoral, începînd cu concurentul electoral care a obţinut cel mai mare număr de mandate, în ordine descrescîndă.
Mandatele se atribuie concurenţilor electorali de către Comisia Electorală Centrală în ordinea înscrierii lor în liste.

 
Administrator a spus:
data:23.09.2013 ora:10:53:03

Întrebare: Cetăţenii aflaţi peste hotarele tarii pot participa la alegerile locale generale?
Răspuns (apasă aici)
Nu.
Cetăţenii Republicii Moldova aflaţi peste hotarele tarii pot participa doar la alegerile parlamentare şi la referendumurile republicane.

 
Administrator a spus:
data:23.09.2013 ora:10:53:48

Întrebare: Unde votează alegatorii care nu au viza de domiciliu si nici de reşedinţa?
Răspuns
În cazul alegerilor locale generale, alegatorii care nu au viza de domiciliu ori de reşedinţa nu pot participa la vot.

 
Administrator a spus:
data:01.09.2016 ora:17:49:42

Partidele de stânga s-au născut pentru a apăra interesele lucrătorilor: un program redus de lucru, creșterea salariilor, îmbunătățirea condițiilor de viață
——————————————————————————————————————————————-
Extremă stânga favorizează o intervenție puternică a statului în economie și un sistem egalitarist. Extremă stânga vrea puternic impozitarea celor bogați . Ea apără interesele muncitorilor și a claselor defavorizate .
————————————————————————————————————————————————
Stânga favorizează o intervenție moderată a statului în economie . Stânga apără principiul solidarității . Stânga este legata de serviciile publice. Stânga apără interesele clasei mijlocii si al muncitorilor.
———————————————————————————————————————
Centrul sprijină o intervenție de stat limitata, inclusiv în domeniul politicii de familie și de asigurări sociale. În politica de economie si fiscala , este mai aproape de dreapta. Centrul apăra interesele clasei de mijloc.
———————————————————————————————————————————————
Partidele de dreapta sunt create pentru a apăra interesele burgheziei: maximizarea profitului, creșterea profitabilității și scăderea costurilor de producție
——————————————————————————————————————————
Dreapta sprijină o intervenție a statului scăzută .
Dreapta încurajează reducerea taxelor și privatizarea serviciilor publice . Dreapta este în favoarea liberalismului economic . Dreapta apără interesele economiei și straturile superioare ale populației (manageri , profesii liberale )
————————————————————————————————————————
Extrema dreaptă este împotriva oricărei deschideri spre exterior . Extrema dreaptă e anti-europeana , naționalista și xenofhoba ( împotriva străinilor ) . Este greu de spus ce interese apara, deoarece extrema dreaptă recrutează atât din clasele defavorizate cit si din clasele dominante .

 
Crează cont nou

Am uitat parola

Retrimite e-mail-ul de activare